Există Paștele Cailor!

Aloha amigos, me scuza pauza de postări, dar din fericire pentru mine, și din păcate pentru alții, am și eu o viață de trăit.
Bon. Vă vine să credeți sau nu, eu tocmai acum aflu că, expresia tipică fac asta la paștele cailor este de fapt, cât se poate de adevărată!

Paștele cailor se sărbătorește în Ardeal și are, în afară de o zi anume adică ziua de Înălțare la Cer a Mântuitorului (săptămâna a șasea de după Paști), chiar și o legendă; pare-mi-se logic.

Legenda

Tradiția spune astfel: atunci când Maica Domnului l-a născut pe Mântuitorul Hristos, în ieslea grajdului, animalele au luat și ele parte la mărețul eveniment, pline de atenție.Se zice că pe cât de cuminți erau boii și oile, pe atât de gălăgioși erau caii din grajd. Ca mâhnire a faptului că pruncul nu avea liniște, din pricina nechezatului cailor, Maica Domnului se zice că le-ar fi spus cuvântul ca să nu se sature de mâncare decât o dată în an, la Înălțarea Domnului, când Fiul ei se va fi înălțat la Cer.

În ziua în care caii „își praznuiesc” Paștele, pentru un ceas, ei se satură de păscut iarba câmpului. [Sursa aici]

Cel mai fain mi se pare faptul că oamenii din Ardeal își împodobesc caii, în special cu ciucuri, și li se dedică întru totul în acea zi. Toate bune și frumoase, dar greu va fi pentru dânșii adică pentru cai, când peste o săptămână începe greul, și anume munca câmpului, unde vor servi ca ajutoare de nădejde pentru oameni.

Bon din nou. Și unde am vrut eu să ajung cu Paștele ăsta al Cailor? A da! Gata, de azi îmi schimb expresia.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *